ANUL 1758
Insa, abia in anul 1758, prin grija primarului Gheorghe Constantin au fost luate primele masuri in aceasta problema. Primaria orasului Oradea-Mare adopta dispozitii care au format cadrul juridic pentru infiintarea formatiunii de pompieri "prin obligativitate". In cadrul acestui sistem, pe fiecare strada au fost alese 20 de persoane(numai barbati) cu obligativitatea de a se deplasa imediat la locul incendiului cu galeti sau securi si sa participe la stingerea lui. De asemenea, pe fiecare strada au fost numiti cate doi barbati care raspundeau de observarea si alarmarea populatiei in caz de incendiu.
A fost infiintata "comisia pentru prevenirea, stingerea si inlaturarea urmarilor incendiului" , cu misiuni specifice pe intregul cuprins al comitatului Bihor.
ANUL 1774
In anul 1774, aceasta intocmeste un proiect in domeniu si a fost infiintata "Casa incendiaria" (casieria incendiilor), primul organ insarcinat cu asigurarea fondurilor banesti necesare procurarii si repararii materialelor folosite la stingerea incendiilor. Sumele proveneau din taxele anuale platite de cetateni, din taxele percepute la vanzari-cumparari de imobile, precum si din amenzi contraventionale. In fiecare localitate din comitat s-au infiintat formatiuni de pompieri "prin obligativitate", fiind dotate cu sacale pe roti, pompe de incendiu, scari, galeti din panza, cangi, cazmale si topoare.
ANUL 1775
In anul 1775, printr-o hotarare a Primariei, orasul oradea a fost impartit din punct de vedere al interventiei la stingerea incendiilor, in patru sectoare, Tot atunci, in fiecare sector a fost numit cate un inspector de incendiu.
ANUL 1776
In anul 1776 pompierii din Oradea erau dotati cu: o saca pe roti, 4 sacale manuale, 9 scari de incendiu, 14 galeti din panza, 6 cangi, 5 cazmale si 16 topoare. Asemenea dotari erau pentru toate localitatile din comitat, atat urbane si rurale, lucru ce denota preocuparea pentru prevenire si stingerea incendiilor.
ANUL 1836
La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut uramari catastrofale pentru locuitorii Oradiei. el a izbucnit in centrul orasului si a cuprins cladirea Primariei, Fabrica de matase, fabrica de bere, hotelul "Vulturul Negru", Depozitul de sare, Fabrica de caramida si cateva biserici. Acestea au fost distruse partial sau in totalitate. Pe langa acestea, focul a mistuit si 414 case cu cladirile anexe, intinzandu-se pana la zidurile Cetatii, cuprinzand si cartierul Velenta.
ANUL 1866
Pe data de 26 iulie 1866, Primaria orasului inainteaza forurilor centrale proiectul de statut al "Asociatiei pompierilor voluntari", care, insa a fost restituit pentru refacere, O perioada de peste sase ani este considerata drept "perioada de tranzitie" in care mai functioneaza vechiul sistem, perioada in care a fost elaborat un " Regulament provizoriu " cu "aplicabilitate pana la constituirea definita a formatiei de pompieri voluntari".
ANUL 1872
La data de 1 noiembrie 1872 a fost aprobat Statului de functionare al " Asociatiei pompierilor voluntari din Oradea " cu un numar de 165 de membri, concomitent cu formamrea primului " Corp al pompierilor platiti ", initial cu un efectiv de 13 pompieri profesionisti.
Cei 165 de membri trebuia sa fie barbati care implinisera varsta de 18 ani si erau impartiti in cataratori, pompagii si pazitori de bunuri. Averea asociatiei se compunea din fondurile incasate de la populatie, din taxele de inscriere a membrilor fondatori(cel putin 100 de forinti), a membrilor patroni (contribuiau trei ani consecutiv la veniturile asociatiei cu cel putin 3 forinti anual), din taxele platite de membri sustinatori sau donatii ori sume incasate cu ocazia organizarii de serbari. O perioada, comandantul pompierilor voluntari conducea activitatea ambelor formatii de pompieri. Inca de la infiintare, aveau sediul comun, intr-o cladire situata in gospodaria oraseneasca din Oradea - pe actuala strada Avram Iancu, locul unde este amplasata astazi cladirea noua a Brigazii de Pompieri "Crisana".
ANUL 1910
In anul 1910, prezentand o analiza temeinica a lipsei de personal din cadrul pompierilor profesionisti, care primisera misiunea de a participa si la activitatea de salvare in caz de diferita accidente, comandantul sef al pompierilor a cerut suplimentarea acestui efectiv. Motivatia era foarte pertinenta: numarul locuitorilor orasului fiind peste 51.000, este imposibil ca efectivul existent sa se achite in mod onorabil de sarcinile multiple. Si mai trebuie avuta in vedere urmatoare situatie, motiva comandantului: fiecare pompier profesionist poate avea doar o zi libera pe care sa o petreaca in sanul familiei o data la cinci zile. dar frecvent se intampla ca din cauza nenumaratelor evenimente, un pompieri profesionist sa stea in cazarma, executandu-si atributiunile specifice, timp de noua zile, abia o data la 10 zile fiind liber.
In anul 1910 este elaborat si aprobat Regulamentul de functionare al pompierilor profesionisti ai orasului, care prevedea: un comandant, 3 sefi de grupa, 14 pompieri clasa I-a si 3 pompieri clasa a ii-a. Astfel, numarul pompierilor profesionisti a fost marit la 31 de persoane.
Bihorul intra sub administrare romaneasca incepand cu aprilie 1919, cand sunt desfiintate o serie de institutii anacronice, dar, in acelasi timp, pastrandu-se cele care isi motivau existena prin necesitatea lor functionala. Printre cele care s-au pastrat se numara si insitutia pompierilor, care, indiferent de imprejurari trebuia sa-si continue activitatea.
ANUL 1920
Reorganizarea pompierilor oradeni s-a facut in 1920, cand s-a constituit " Corpul Pompierilor Publici" , formatiune integrata Primariei orasului si subordonata, prin comandantul ei, direct primarului. Care primar avea obligatia sa se ingrijeasca de pregatire, dotarea si retribuirea acestora.
ANUL 1930
In 1930 efectivul pompierilor era format din 48 de persoane, repartizati astfel:1 Comandant, 1 Subcomandant, 2 Comandanti de plutoane, 1 Plutonier Major, 2 sergenti, 4 caporali, 26 pompieri clasa I-a, 1 sofer si un vizitiu la salvare. Tot din efectivul corpului: 1 Plutonier Major, 6 pompieri, 1 sofer si un vizitiu. Raportat la numarul de circa 80.000 de locuitori ai orasului, acest efectiv era foarte scazut.
ANUL 1936
Incadrarea intr-un sistem unitar al tuturor serviciilor de pompieri din Romania a fost posibila odata cu votarea de catre legislativul tarii a " Legii pentru organizarea pompierilor ", promulgata prin Inaltul Decret nr. 815 din 3 aprilie 1936, si publicata in "Monitorul Oficial", nr.80 din 4 aprilie acelasi an.
ANUL 1937
In 1937 continua actiunea de infiintare a noi unitati de pompieri militari si in celelalte localitati din Transilvania. La 1 aprilie 1937, Comandamentul Pompierilor Militari imparte unitatile si subunitatile din Transilvania in sapte grupuri zonale. Compania Oradea fiind incadrata in Grupul 6-Cluj.
Reorganizarile mentionate mai sus au lasat "urme" si la Compania Oradea. Astfel, capitanul Nicolae Bogdan a trecut la comanda Grupului 1 Olt, fiind inlocuit de locotenentul Nastasescu, mutat de la Sectia Pompieri Dej, iar corpul ofiterilor a fost intarit prin primirea in cadrul cadrelor active a sublocotenentului in rezerva Aurel Sarac, evidentiat prin rezultatele remarcabile obtinute ca fost comandant al pompierilor profesionisti din Oradea, si numit in functia de ajutor de comandant.
ANUL 1940
Tragicele evenimente din vara anului 1940 stopeaza evolutia Companiei de Pompieri Militari Oradea.
In aceste conditii grele pentru locuitorii Transilvaniei, Beiusul devenise sediul administrativ al teritoriului bihorean ramas in afara zonei evacuate. La primirea ordinului de evacuare, imprumutand 15 cai de la Legiunea de Jandarmi, Compania Oradea, apoi Sectia Salonta s-au pus in mars spre Beius, unde s-au contopit.
Spre sfarsitul anului 1940 se infiinteaza Sectia de Pompieri Beius, incadrata in Grupul de Pompieri Timis, avand un subofiter comandant si 18 militari in termen.
ANUL 1944
In urma semnarii Conventiei de Armistitiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944, unitatile si subunitatile de pompieri militari din Transilvania De Nord se reinfiinteaza. in acest sens, la 15 semptembrie Marele Stat Major a emis Ordinul nr. 65819 privind " Constituirea formatiunilor de pompieri militari care au existat in 1940 in Transilvania de Nord ". Abia la 4 ianuarie 1945, prin Ordinul de Zi nr, 469 al Comandamentului Pompierilor Militari, se reinfiinteaza companiile: Cluj, Oradea si Satu Mare, si sectiile Targu Mures, Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei, Bistrita, Carei, Sighetul Marmatiei, Baia Mare, Salonta si Dej.
ANUL 1945
La 5 februarie 1945 era unitate de categoria a II-a, cu un efectiv de 3 subofiteri si 40 de militari in termen, fiind incadrata in Grupul 7 Pompieri Cluj. La 1 aprilie, acelasi an, in functia de comandant a fost numit capitanul Dumitru Podeanu, ofiter de artilerie, confirmat de Corpul Pompierilor inca din 1940.
Prin Ordinul de Zi nr. 312 din 18 iulie, Compania Oradea devenea unitate de categoria I-a.
ANUL 1948
In anul 1948, prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 10603 din 20 iunie, Compania Oradea si Sectia Salonta au constituit Grupul 8 Pompieri al Regiuni Bihor , la comanda caruia a fost numit maiorul Nicolae Lazarescu.
ANUL 1952
La 1 octombrie 1952 se infiinteaza compania Stei ca urmare a inceperii exploatarii zacamantului de uraniu din zona.
ANUL 1953
A luat fiinta grupul de pompieri al regiunii Bihor prin desprinderea serviciului regional de pompieri de Inspectoratul Ministerului Afacerilor Interne. Comandant al grupului a fost numit Lascu Mircea.
ANUL 1956
Urmatorii ani reprezinta perioade de organizari si reorganizari, specifice perioadei pe care o traversa Roamania, pentru ca in anul 1956 Grupul de Pompieri sa aiba urmatoare componenta:
• comanda Grupului, cu serviciile sale;
• inspectii raionale si orasenesti pentru prevenirea incendiilor Alesd, Beius, Marghita, Salonta, Sacuieni, Simleu si Oradea.
• Compania Salonta
• Compania Beius
• Sectia Simleu
• Sectia Ineu
Anul 1956 este un an de referinta pentru pompierii de pe plaiurile Crisanei deoarece unitatea ia denumirea de Grup Regional PCI Crisana.
ANUL 1960
In anul 1960 este numit comandant Maior Catargiu Constantin care comanda uniatatea pana in anul 1962 fiind urmat in functie de Maiorul Hulea Emil pana in anul 1970. De la infiintare si pana in anul 1968 Grupul de Pompieri a Judetului Bihor a functionat in Oradea pe strada Clujului iar din acest an pe strada Avram Iancu nr. 9.
ANUL 1968
Prin Ordinul Comandamentului Pompierilor nr.03995 din 24 octombrie 1968, Grupul de Pompieri Judetean Bihor, avea urmatoarea componenta:
• Compania de Pompieri Oradea, cu trei sectii;
• Compania de Pompieri Petru Groza, cu doua sectii;
• Compania de Pompieri Marghita, cu o sectie;
• Compania de Pompieri Salonta, cu o sectie;
• Compania de Pompieri Beius, cu o sectie;
ANUL 1970
La comanda unitatii este numit Locotenent Colonel Dimitriu Gheorghe. Compania de Pompieri Beius cu intregul efectiv de militari in termen si o parte din cadre si tehnica de lupta din dotare, se muta in orasul Curtea de Arges, raionul de interventie al fostei subunitati se imparte si se repartizeaza companiilor de pompieri Oradea, Stei si Salonta.
ANUL 1975
Compania Pompieri Salonta a fost transformata in pluton pentru pregatirea militarilor cu termen redus.
ANUL 1984
La 17.02. 1984 cu ocazia inmanarii diplomei de “Unitate de Frunte” comandantul trupelor de pompieri, Generalul Briceag Constantin a executat conform ordinului Ministrului de Interne nr. II/01048 predarea si primirea comenzii unitatii intre Colonel Dimitriu Gheorghe si Maiorul Adrian Padurean, promovat din grupul de pompieri al judetului Hunedoara.
ANUL 1987
Se pun bazele infintarii unui nou local a resedintei unitatii si al companiei de pompieri Oradea 1, lucrari care se finalizeaza in anul 1990.
ANUL 1993
Din anul 1993 in baza protocolului stabilit cu Ministerul Sanatatii s-a infiintat Serviciul Mobil de Urgenta si de Descarcerare.
ANUL 1994-1995
In anii 1994-1995 au fost obtinute spatii si cladiri in localitatile Salard, Sacuieni, Valea lui Mihai, Beius si Tinca, unde au fost infiintate noi subunitati.
Se construiesc localurile companiei a 2-a Oradea – Wiltshire, se reinfinteaza Compania de Pompieri Beius.
Astfel cu o noua structura, unitatea a devenit la 15 august 1995 " Brigada " cand Comandantului acesteia, Colonel Padurean Adrian, i s-a inmanat si drapelul de lupta al unitatii.
ANUL 1996
La implinirea a 60 de ani de existenta a Companiei de Pompieri Oradea in fata Unitatii a fost dezvelit “ Grupul Statuar ” - inchinat celor ce pun mai presus viata semenilor lor decat propria viata – realizat prin grija Fundatiei 13 Septembrie si a Facultatii de Arte Plastice din Universitatea Oradea.
ANUL 1999
Prin eforturile personalului unitatii s-a infintat un PARACLIS sfintit de Episcopul Oradiei si un Muzeu al Pompierilor, ambele amplasate in cladirea Detasamentului 1 Oradea.
ANUL 2001
In baza ordinului Secretarului de Stat al Ministrului de Interne nr.II/04049 din 15.02.2001 la comanda Brigazii este numit Colonelul Oltean Nicodim iar Colonelul Padurean Adrian este inaintat la gradul de General de Brigada si trecut in rezerva.
ANUL 2002
In anul 2002 s-a infiintat subunitatea din localitatea Baile 1 Mai.